luni, 30 noiembrie 2009

Still alive :D

În caz că apăruseră ceva îndoieli... DA, încă mai trăiesc. :))
În ciuda faptului că nu am mai postat ceva pe blog-ul propriu de cam multicică vreme, m+am tot gândit la blogosferă şi cred că asta s-a observat din faptul că am mai comentat pe ici, pe colo (adică pe blog-urile altora :D).

Oricum... cred că acum ar trebui să trec şi la postarea propriu-zisă, nu?
În primul şi în primul rând, vroiam să împărtăşesc câteva impresii de la concertul Mihai Mărgineanu, intitulat "Pe sub norii de hârtie" - care este şi titlul noului album. A fost foarte, foarte, foarte tare!!! Dacă nu ar fi fost joi, ci vineri - ca să nu fie urmat de o zi lucrătoare, adică o zi în care trebuie să te trezeşti de dimineaţă :| - mi-aş fi dorit anumite lucruri:
* să dureze şi mai mult
* să nu aibă loc într-o sală, ci undeva unde să pot sta în picioare, ca să mă bâţâi cât mai cu spor
* să fie toată lumea mai activă - asta mi-aş fi dorit să se întâmple oricum, de fapt (!)
Pe lângă aceste dorinţe care nu s-au putut materializa, trebuie să spun şi ce s-a întâmplat efectiv la concert. Trebuie să-mi exprim uimirea referitor la faptul că mi-au plăcut Răzvan şi Dani în calitate de prezentatori - deşi, în mod normal mă enervează la culme pentru că sunt mai tâmpiţei de felul lor. Mi-a plăcut foarte mult Marius Mihalache (pentru Ramo, ăla cu "Audiu' alb") atunci când a acompaniat la ţambal. Este, într-adevăr, foarte talentat.
Foarte reuşit a fost şi momentul în care "Mărgică" (după cum îi spuneau prezentatorii) a cântat Gore din Chitila cu... (ta-da-da-da.... surprize, surprize!) Aurelian Temişan!!! Multe aplauze (bine meritate) au primit şi băieţii de la Improvizaţi - unul dintre ei este cel care face "comentariul" la melodia Femei, femei. Poanta cu "Maestre, un do major!... Iete, bă, că ştie ăştia!" a mers de fiecare dată.
Booon... Am epuizat (să zicem) şi acest subiect. :)

După minunatul concert, în ziua de vineri (20) am fost la clubul "White House" din Adunaţii Copăceni - ştiu cum sună, dar propietarul e iubitul unei foarte bune prietene, fostă colegă de liceu, Kârstiine a.k.a. Cristiana - tocmai cea pe care am şi sărbătorit-o cu această ocazie. Am făcut un karaoke din ăla "la caterincă" de nu mai puteam de râs. Imaginaţi-vă nişte "clasice" precum Imagine, Only You, We Will Rock You etc. "interpretate" de câte 2-3 persoane (cu voci care mai de care) în acelaşi timp. =))

În altă ordine de idei, am mai făcut şi chestiuni intelectuale în ultima vreme. Anume, am fost la o conferinţă organizată în facultatea în data de miercuri, 25 nov.
, intitulată După 20 de ani... Sincer, credeam că o să fie o foarte plictisitor, cu profi sau intelectuali care discută discuţii teoretice. În schimb, au fost 3 invitaţi:
* Vlad Columbeanu - om de rând, arhitect, care a apucat să facă nişte fotografii (chiar dacă nu profesioniste) în zilele Revoluţiei la Bucureşti şi care ne-a împărtăşit din experienţa lui proprie, fără abureli sau înflorituri
* Coen Stork, fostul Ambasador al Olandei la Bucureşti - un om cu o memorie mai ceva ca un elefant: a fost în stare să ne povestească cu lux de amănunte zilele Revoluţiei văzute la faţa locului şi totuşi oarecum de la distanţă (pentru că el, personal, nu era implicat, desigur). După 20 ani, omul ăsta mai ştia numele străzilor şi al personalităţilor şi persoanelor mai puţin cunoscute cu care a intrat în contact atunci, ca să nu mai spunem că avea foarte clar delimitate în timp evenimentele.
* Rajk Laszlo - mare revoluţionar maghiar - de care, personal, n-am auzit până acum, dar chiar mi-a plăcut foarte mult ca persoană şi ca prezenţă de spirit. Nu era aici când s-a petrecut Revoluţia şi la noi, însă a putut să ne spună o părere sinceră dinafară, dintr-o ţară care trecuse de curând printr-o experienţă asemănătoare şi nu tocmai.
Pe lângă aceşti trei invitaţi, ne-a spus câteva vorbe şi unul dintre profesorii facultăţii (Ioan Stanomir), care era la Focşani în decembrie '89 şi care a putut să ne prezinte Revoluţia văzută doar la televizor.

Pe lângă toate aceste mici povestiri, mai am de spus doar că mă bucur că avem şi noi o mini-vacanţă (nu am făcut cursul de joi, azi şi mâine este liber oricum, iar miercuri iar nu se ţine cursul). Desigur, pentru a compensa, joi o să am un mid-term test...

Cam atât. Până data viitoare: La Mulţi Ani, România!!!
Pupici mulţi tuturor co-blogăriţelor!

P.S.: Săbiutza, ne vedem zilele astea. :)

2 comentarii:

  1. :D She's aliiiiiiiiiiveeeee!!!! ;)) Ma bucur mult ca ai avut o perioada aglomerata. Eu aseara chiar vorbeam cu tati si mi-a povestit cum era in Israel, ca te distrai mult, mancai si beai si mai mult, pe bani putini (cam de 15 $ pe zi faceai di tati) si am tras o paralela cu 'marele' Torino, unde nu ai unde sa te distrezi.. exista, intr-adevar posibilitatea sa pleci la munte (ca e la o aruncatura de bat) sau la mare (dar nu pe vremea asta), numai ca o astfel de getaway iti face gaura in portofel...:D Cred ca ceea ce incerc sa zic este ca imi este ft dor de viata din Bucuresti, de izbitele mele (ce harem aveam eu acolo =))...)
    Cu ocazia asta, mi-am amintit de 'audiu' alb', de tata in rolul lautarului, etc etc etc..:)))
    Keep having lots of fun, darling! Si sa mai postezi cate ceva, sa ma intorc, in my mind at least, la zilele glorioase (ciudat ca pe atunci nu mi se pareau toate asa :P )
    Sa nu ma uitati cand te intalnesti cu Saby - poze, net, vedem noi.
    Te sarut si te imbratisez realmente fara nr fara nr fara nr =))

    RăspundețiȘtergere
  2. Stii, si mie mi se pare normal k la un concert sa stai in picioare si sa urlii, sa te zbantui, sa dansezi... sa fie ingramadeala. Asa e frumos!
    Misto sa participi la conferinte, si la noi o sa fie la engleza si am de gand sa ma duc.
    Noi cik trebuia sa facem scoala azi, dar pana la urma am anuntat profa sa nu m vina. La noi s-au facut cursuri, ei vroiau sa ne dea vacanta numai marti. Bine, noi am si pierdut cu gripa porcina o sapt jumate. Oricum, MAINE VIN LA BUCURESTI!
    De abia astept!

    Te puuup

    RăspundețiȘtergere